Scurt istoric
Motto : „Dacă suprimaţi poliţia, veţi suprima civilizaţia"
(Honoré de Balzac)
Pana la aparitia unor organe specializate de aparare a ordinii si linistii interne, cum sunt politia, armata, justitia etc, convietuirea sociala a fost asigurata cu concursul intregii comunitati.
Cuvantul "politie" s-a impamantenit in limba romana, probabil, din epoca fanariota, sub influenta greceasca.
Regulamentului Organic se reorganizeaza si Agia, care se va numi Politie. Primul act normativ care reglementeaza activitatea Politiei a fost "Alcatuirea Politiei si drepturile sale", si era un regulament intocmit de aga Costache Cantacuzino.
Aceasta prima lege privind activitatea Politiei prahovene cuprindea 46 de articole. Conform acestui act normativ, paza orasului era asigurata in timpul zilei de dorobanti calarasi si pedestrii, iar pe timp de noapte de strajerii platiti de negustori si proprietari.
In fruntea Politiei Ploiesti, se afla politmaistrul, subordonat direct ocarmuitorului de judet. Politmaistrul avea in subordinea sa 5 dorobanti pedestri. Pe langa asigurarea ordinii publice, in atributiile Politiei intra si supravegherea inchisorii orasului.
Informatiile din arhive scot in evidenta atributiile care intrau in stricta competenta a Politiei Ploiesti. Acestea erau: urmarirea fugarilor de pe mosii, solutionarea jalbelor inaintate autoritatilor de catre locuitori, sechestrele, datoriile de bani, diverse furturi, paza orasului etc.
In timpul lui Al. I. Cuza s-au produs unele schimbari si in cadrul Politiei. Aceasta a fost impartita in Politie judecatoreasca si Politie administrativa. Legea pentru rurale si urbane din 1 aprilie 1864 prevedea, printre indatoririle primarului, care era singurul insarcinat cu administrarea comunei, si politia comunala, iar in orasele cu peste 3.000 de locuitori, problemele asigurarii ordinii si sigurantei publice erau reglementate de prefecturile de Politie.
Alte acte normative referitoare la activitatea Politiei au fost Legea comunala din 1874, in care erau prevazute lefurile agentilor de politie, si Legea nr.17/29 aprilie 1877 pentru organizarea Politiilor de la orase, in care se preciza ca serviciul sigurantei publice (politia) ramane in sarcina si dependenta autoritatii comunale.
Prin Legea lui Lascar Catargiu din 23 iulie 1894, politia comunala intra in atributia agentilor Politiei administrative si era prevazuta posibilitatea oraselor de a avea o politie comunala speciala. Prin aceeasi lege se recunostea agentilor speciali de politie comunala calitatea de ofiteri de politie judiciara.
Politia Comunala Ploiesti se compunea numai din agentii politiei administrative, autoritatea comunala nemaiavand o politie speciala, care sa ia masuri pentru a impiedica incalcarea legilor.
Agentii politiei administrative trebuia sa impiedice incalcarea legilor si ordonantelor comunale . Pentru neindeplinirea ordinelor primariilor, agentii politiei comunale puteau fi dati in judecata de catre primar la Curtea de Apel.
Consiliile comunale aveau obligatia de a inscrie in bugetele lor suma necesara pentru plata politiei, varsand lunar banii in casa statului.
Prima organizare generala a Politiei a fost facuta de catre Vasile Lascar, prin Legea de la 1 aprilie 1903. Prin aceasta lege, Politia a intrat sub autoritatea directa a Ministerului de Interne. Activitatea politiei se executa de catre ofiteri si agenti de politie, in capitalele de judet sub conducerea prefectilor de politie, iar in plasi sub conducerea subprefectilor sau revizorilor comunali.
Conform Regulamentului din 14 septembrie 1904, atributiile politiei ramaneau aceleasi cu cele prevazute prin Legea din 1903, iar personalul era alcatuit din ofiteri de politie, politai, inspectori, comisari si subcomisari.
La Ploiesti, Politia era in subordinea prefectului judetului si era condusa de un politai sef.
Zilnic, seful Politiei trebuia sa-l informeze in scris pe prefectul judetului, despre cazurile intamplate si sa intocmeasca cazierul politiei. Deoarece prevederile Legii din anul 1903 nu mai corespundeau evolutiei societatii romanesti, se impunea o noua organizare a politiei, adaptata la norme moderne.
In anul 1929, D.R. Ioanitescu - cunoscator om politic - a adus in dezbaterea Parlamentului o noua Lege a organizarii Politiei. Aceasta lege, care a modernizat activitatea Politiei, a introdus un element nou: centralizarea elementelor de cazier judiciar menite sa identifice rapid infractorii. De asemenea, a fost introdus prin aceasta lege principiul Politiei de informatii, pe lana Politie aparand si Birourile de Siguranta.
In locul anacronicelor prefecturi de politie, s-a introdus o institutie noua, moderna, pe care o gasim in toata Europa si anume Chestura de Politie. In judetul Prahova existau Comisariate de Politie in orasele Sinaia, Campina, Valeni, Urlati etc., iar la Filipestii de Targ un detasament de Politie.
Activitatea Politiei prahovene era coordonata de Inspectoratul regional de Politie Ploiesti, care ulterior, s-a mutat la Bucuresti.
Incepand cu anul 1920, personalul de politie era pregatit de Şcoala de Politie Ştiintifica, care avea trei sectii:
- o sectie pentru pregatirea profesionala a politistilor superiori;
- o sectie pentru functionarii politienesti inferiori;
-o sectie pentru pregatirea profesionala a gardienilor publici, sef de sectie de gardieni.
Chestura Politiei Ploiesti avea in subordine si Comisariatele de Politie, cum erau: Comisariatul Halelor Centrale, Circumscriptiilor I, II, III, Comisariatul Garii de Sud. Potrivit atributiilor pe care le avea, Politia era organul in atentia caruia intrau toate domeniile de activitate.
Politia prahoveana se ocupa si de unele actiuni cu caracter politic, urmarea aplicarea starii de asediu, activitatea gruparilor extremise si iredentiste. In activitatea sa, Politia prahoveana era ajutata de un corp de jandarmi pedestrii, aflat in subordinea chesturii. In anul 1935 numarul politistilor prahoveni nu depasea 250 de persoane, fara a lua in calcul gardienii publici.
In activitatea sa, un serviciu cu o activitate deosebita era Controlul strainilor, avand in vedere ca in Prahova locuiau si lucrau sute de straini, existand puternice colonii, ca cea italiana, israeliana, armeana, anglo-americana, olandeza, franceza, belgiana, germana, a caror activitate trebuia supravegheata.
Biroul Sigurantei era bine structurat si nu ducea lipsa de activitate. Prahova fiind "capitala" petrolului, aici se "ciocneau" diverse interese ale marilor puteri interesate de aceasta bogatie. De asemenea, si Biroul circulatiei avea o activitate bogata, Prahova fiind, dupa Capitala, judetul cu cele mai multe autoturisme si autocamioane.
In structura politiei ploiestene mai exista Biroul servitorilor, care se ocupa cu supravegherea si evidenta personalului casnic, si un birou care se ocupa de problema prostitutiei.
Tot in perioada interbelica, a activat pe teritoriul judetului Prahova si o Politie particulara denumita "Paza de noapte", de ale carei servicii beneficiau societatile petroliere.
In perioada rebeliunii legionare, din ianuarie 1941, numerosi politisti ploiesteni au cazut victime razbunarii confratilor lui Horia Sima, pentru atitudinea lor antilegionara din vremea dictaturii regale.
In randul politiei prahovene au activat persoane bine pregatite care s-au distins pe campul de lupta, in primul razboi mondial, unii fiind decorati, cu Ordinul "Mihai Viteazul", altii cu ordine si medalii oferite chiar de catre generalul H.M. Berthelot.
Politistii prahoveni au rezolvat, de-a lungul timpului, cazuri dificile, precum prinderea unor bande de raufacatori care terorizau populatia, banda lui Moise Bivolaru, a banditilor Maruntelu, Campeanu, Zdrelea, Dascalu, Ion Pipa, Catea, care activa la Floresti, Tomescu si mai ales celebrul Ogaru.
Alte cazuri celebre au fost anihilarea, in anul 1935 a unei bande, al carei sef era frizerul Mitu si prinderea in anul 1945, a cunoscutului rau facator Tille Raicovici, care actiona imbracat in uniforme ale armatei romane si sovietice. Alte succese ale politiei prahovene au fost zadarnicirea unui atentat asupra maresalului I. Antonescu, in anul 1942, din partea confratilor lui Horia Sima, si rezolvarea cazului unui escroc international, Mircea Andreescu, cautat in anul 1946 de politiile din Viena, Paris, Londra, Berlin si Budapesta.
Politia ploiesteana a fost condusa cu competenta de adevarati profesionisti.
Printre cei mai reprezentativi chestori ai Politiei prahovene, care s-au remarcat, atat ca pregatire, cat si ca rezultate profesionale, amintim pe C.Şoarec, Grigore Clonaru, cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", Paul Abramovici, Şerban Lilu, maiorul C. Chichindel, C. Lipoveanu, Smarandoiu etc, adevarati "oameni ai cetatii", unii dintre ei chiar suferind represaliile regimului comunist pentru activitatea depusa.
Realitatile politice de dupa 23 august 1944 au dus, dupa cum era de asteptat, la Decretul Prezidential nr.25 din 23 ianuarie 1949 privind desfiintarea Politiei si infiintarea Militiei. Isi incheia activitatea si existenta o institutie care functiona de peste 100 de ani, institutie ce s-a dezvoltat si perfectionat odata cu celelalte institutii ale statului roman modern, institutie uneori neagreata de o parte a populatiei, in general, de cei certati cu legea.
Dupa 50 de ani, Politia Romana avea sa-si intre din nou in drepturi, adaptandu-si structura si metodele de lucru potrivit noilor transformari pe care societatea romana le-a cunoscut, devenind treptat o politie moderna.
Hotaratoare in acest sens au fost Legea 218/2002 si Legea 360/2002, acte normative care au consfintit demilitarizarea politiei si crearea cadrului organizatoric si functional pentru ca aceasta institutie fundamentala a statului sa se inscrie in eforturile de integrare a Romaniei in Comunitatea Europeana si in structurile euro-atlantice.
Arhivele Statului - Filiala Prahova